Flamande zilele de noi,
Imbratisari tarzii ne cheama,
Vazut-am stelele in doi,
Azi cerul nostru se destrama...
Aripi spre cer, dorinte-mi cresc.
Sa zbor in doi nu-mi era teama
Dar azi, e zborul ne-nteles
Caci aripile se destrama...
Tarzii sunt toamnele in doi,
Cand timpul nu mai are teama,
Trecand mereu din doi in doi,
Iubirile ni le destrama...
E randul nostru acum sa fim
Straini, caci frunza-i aurie...
Noi, maine primaveri vestim
Iubind o amintire...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu