vocea ta... fericire

-Ce faci?
-Ai ajuns?
-Da!
     Am toate motivele sa indepartez toate gandurile care te indepartau de mine cu toate ca nu stiu daca te voi vedea.Ce bine... ce bine ca esti mai aproape.Sufletul meu traieste acum fericire, trupul vibreaza la sunetul vocii tale fierbinti.Oare vei veni?Oare nu am asteptat destul?
    Au fost doua ore in care mi-ai spus cat de mult vrei sa treci peste toate sa poti veni sa ma vezi.Daca nu vei veni?Dar... daca vei veni, oare cum va fi?Maine...  maine voi sti daca vei ajunge sau nu, daca te voi vedea sau nu.Cata emotie ma cuprinde! Pfff... de ce este dragostea atat de puternica chiar daca nu te-am vazut niciodata, nu ti-am mangaiat chipul niciodata,nu ti-am simtit sarutul si imbratisarea.Cuvintele... atat de puternice, vocea... atat de iubitoare, fotografiile... atat de aproape si prin tot ce ne da stiinta sa traim o dragoste atat de profunda... e asa frumos la tine in suflet! Visam si respiram aceeasi intalnire de atata vreme, atat de aproape acum si timpul a uitat sa se scurga in maine! Astept si traiesc fiecare clipa gandindu-ma cum iti voi cuprinde chipul in palme, te voi imbratisa cu dragoste si te voi saruta cu sete! Adorm cu gandul la tine, adormi si tu oglindit in  
visul meu, ce bine te simti aici.
    Pieduta printre cearsafuri, mangaiata de soare ma trezesc. Putin rusinata de razele sale fierbinti  apuc rochita grabita sa imbrac goliciunea.Timpul... oare cat e ceasul, imediat ar trebui sa ajungi.Telefonul arata ora 7.13 ceasul arata ora 7.13 nu este posibil, abia la ora 4 cred ca am adormit. Mai bine deschid televizorul sa vad ora exacta, poate... poate s-a intamplat ceva si s-au defectat toate.Da... este ora 7.12 la televizor! Dimineata in toata puterea cuvantului.El imi spunea odata ca dimineata poate fi oricand, oricat as incerca sa dorm nu reusesc acum. Cafeaua amara si pachetul rosu de dunhil sunt aici, am tot timpul grija sa imi fie tigara aproape,el uraste atat de mult acest viciu incat a renuntat sa fie in locurile publice pentru ca se fumeaza si mai mult, a fost la mars impotriva fumatului.
    Emotia ma cuprinde acum si mai puternic, nu pot sa ma gandesc la altceva decat ca azi este posibil sa il vad.Cum va mai trece si azi fara tine cand timpul a uitat sa se scurga...

farama de fericire

  In clipa urmatoare i-au telefonul in mana, rog Universul sa fie un mesaj de la el. O stare de fericire ma cuprinde, farame de neliniste se strecoara in mine. Trebuie sa citesc mesajul, trebuie sa imi adun puterile sa vad ce imi spune, sper in continuare sa fie un mesaj de la el. Acum... sa imi fi scris acum? Nu a mai dat un semn de viata de sase zile. Inchid ochii... trag aer in piept.Imi vin in minte cuvintele lui Woody Allen Viitorul ma intereseaza foarte mult: e locul unde am de gand sa imi petrec urmatorii ani din viata. 
  Cu sau fara tine stiu sigur ca voi merge mai departe.Sufletul? Nu cred ca stii cat de confortabil te-ai asezat in sufletul meu.Nu cred ca stii ce putere ai asupra viitorului.Da! Sunt constienta ca nu ne vom trai vietile impreuna dar, este vorba despre aceasta intalnire cu putere imensa.
 Da, mesajul! Este de la EL ! 
   Cat de bine ma simt, orice ar scrie stiu ca este un mesaj de la El! Cata fericire, Immanuel Kant spune ca Fericirea este starea unei fiinte rationale in lume,careia, in intregul existentei ei, totul ii merge dupa dorinta si vointa, si se bazeaza de pe acordul naturii cu intregul ei scop, precum si principiul esential de determinare a vointei ei. Oare cate definitii ale fericirii exista? Azi pe Pamant sunt aproape sapte miliarde de oameni (6,973,827,125 si este in crestere) fericirea se poate defini in aproape sapte miliarde de feluri pentru aproximativ sapte miliarde de motive.Eu sunt fericita acum pentru un mesaj de la el .
  Are o decalare de 12 ore...  eu, cu siguranta nu mai stiu scrie acum. Sunt intr-o stare euforica.Poate as putea sa vorbesc.Cu vocea incarcata de emotie, cu sufletul plin de fericire astept un alo, de la celalalt capat al misteriosului prezent.
El: -Alo!
Eu:-Buna! Sunt eu!
                      

parfumul asteptarii...

I  Mirosul tusului proaspat ma duce in lumea creata de Guillaume Musso din romanul Vei fi acolo, sunt incantata de ceea ce citesc... totusi, fiecare secunda lasa urme de plumb pe fata mea uscata de dorinta.Este ora 23,00 trebuia sa fii aici.
   Sunt singura,o durere ascutita imi sageteaza trupul.Suferintele vor inceta cand va inceta si speranta,auzisem eu aceste vorbe.Incep sa smulg din suflet farame de speranta... acum doare si mai mult.La naiba! Sterg repede o lacrima sireata.Ma ridic de pe perina plina de ganduri... poate nu va mai fi atat de greu.Aprind o tigara,ultima din pachetul negru de Dunhill.Tocurile sandalelor deranjeaza ,hainele deranjeaza.Acum e mai bine!Trec cateva minute pana cand realizez lipsa luminii data de lumanare.Este ora 23,21 dorinta mea nebuna asterne clipe pe-o patura de infinit ce schimba timpul in sete de sarut.Mare curaj! Am indraznit cu adevarat sa mai cred in dragoste! Am indraznit cu adevarat sa te vreau!Eu, o lacrima intr-un ocean!Nu am crezut niciodata ca timpul trece atat de incet.Oare cine esti tu?Oare de ce te astept?Norii negri s-au asezat confortabil.Oricum nu mai am de ales,poate o sticla de vin... nu! Mai bine ca nu!
  De sase zile nu ai mai dat nici un semn, se putea intampla orice!Ma gandesc la ultimul e-mail :

 Tine-ma-n brate... iubeste-ma!Lasa -ma sa alunec pe pieptul tau fierbinte,pe palmele uscate de dorinte... ca o iluzie, naluca,mister ce sunt in prezent!Iubeste-ma fara cuvinte, saruta-ma potolindu-ti dorul si setea de dragoste!Alunga gandurile si lasa-te purtat in sufletul meu... umple-l cu tine... i-a fost atat de dor !Te privesc... ma pierd in jocul dragostei noastre,esti bataia inimii mele!Iubeste-ma! nu vreau sa-mi spui nimic,vreau sa simti sufletul meu hranit cu tine!Pluteste in marea iubirii mele ca o corabie dusa de vant in oceanul ce ne-a despartit trupurile incarcate de dorinta!Asculta-mi linistea salbatica,priveste-ma cum ard in mainile tale,hranidu-ma din raiul ce mi-l oferi!Zdrobeste-mi nelinistea sufletului salbatic de dorinte!Primeste-ma-ntr-un colt de suflet,asculta-mi inima... o lacrima impletita in dor cade in palmele tale risipindu-se intre noi, ajungand in rai!

   Mi-ai lipsit atat de mult,fara sa stiu ca existi! vreau sa adorm in palmele tale, sa ma trezesc zambind doar pentru tine si prezentul in care ma aflu!

  Cat de naiv imi e sufletul!Cat de repede il sfarma asteptarea!Din toate maruntaiele izbugnesc tipete de panica ce le aude doar abisul durerii in care ma afund.Poate ai fost deranjat de ultimele e-mail-uri:

I.       Din cate imi amintesc azi ar fi trebuit sa ajungi in tara, sper ca ai ajuns cu bine! Abia astept sa te vad!

  Eu sunt relativ bine, avand in vedere ca tu esti singura mea bucurie din ultima perioada! Am vrut sa iti comunic ca am inchiriat apartamentul din Cluj-Napoca, cel despre care ti-am vorbit.L-am inchiriat pentru duminica-luni. Nu ne mai ramane decat sa ne vedem si sa ajungem cu bine la Cluj, Adresa exacta nu o am inca dar am sa ti-o dau duminica, pentru ca eu duminica ajung la Cluj, voi merge la apartament si te voi astepta acolo pentru ca din cate am inteles vei ajunge destul de tarziu.Am sa iti mai comunic numarul meu de telefon inca o data. Astept sa ma suni cat mai curand sa imi spui daca iti convine cum am procedat.    

   Te sarut si te astept cu dragoste!

 II.        Inca mai astept sa ma suni, ma imbratiseaza o mare de neliniste care prin valurile ei imi ineaca sufletul cu milioane de intrebari...   oare vei veni? oare ai ajuns? oare esti bine? oare esti real? oare esti o iluzie? citesc apoi e-mail-urile care ma indreapta spre tine, aruncandu-ma in cuvintele scrise cu suflet, ele imi dau speranta sa cred, sa sper, sa merg maine pentru a te vedea. Eu, voi fi acolo! Tu, vei veni?
                  Este ora 23,30 suna telefoul... am primit un mesaj!

un departe,atat de aproape...

        Sunt clipe venite de nicaieri, pe care le-ai asteptat tot timpul nestiind cand vor veni... nestiind cine le va aduce, nestiind cu cine te vei contopi in ele... 
        Afara ploua.Parca cerul m-ar plange pe mine... Pixul metalic e mai usor decat orice farama de suflet.Lumina trista data de lumanare ma ajuta sa gasesc carnetul.Ma intreb ce sa scriu cand nu mai stiu sa scriu,oare cuvintele sunt atat de naive incat sa scrie ce simt?Un amalgam de intrebari se invart,transformand prezentul in gri-sinistru.De cand am aflat ca existi am asteptat acest moment.Totul se transforma iar in alta intrebare: Oare vei veni?

sunetul tacerii

sunetul tacerii mele...