miercuri, 28 decembrie 2011

Aici si daca...



Sarutul meu ti-a dat chipul
Parfumul florilor tu-l ai.
Dorintele-mi te duc in visul
Ce il ridici mereu in rai.

Aici nu esti, poate nu vrei sa fii
Eu te visez, aripi imi creste visul
Ramas vei fi atunci de vrei,
Un dor neimplinit .

Comoara me-ai iubirea,
Ti-am pus-o la picioare
Eu te astept aici si daca...
Tu pururi n -ai sa vii



Regasire

Cu pasi repezi pleci 
Fara sa intorci privirea. 
Te destrami cu firul vietii mele, 
Cantandu-mi singuratatea prin tacere. 

Avem sa ne-ntalnim apoi, 
Nu-mi vei rosti durerea 
Vei sta inchipuit cu uimirea 
Uitand de toti, uitand menirea.

Te apropii in tacere... 
Cu bratele flamande ma-nconjori 
Te-nchini intr-un sarut 
Uitand de toti,  uitat cu noi 

Vom pleca spre cer, spre vesnicie 
Raman in urma, versuri reci
Cu doruri scrise si dureri
Ce nimeni nu le stie.

vineri, 23 decembrie 2011

e frig

e frig...
e frig si-n suflet e tacere... pustiu, intuneric... de ce sa mai scriu cand pot sa nu mai scriu? dar... si totusi!

vineri, 9 decembrie 2011



Mai stii:
''Sub clipe de impreuna respir... si orice secunda striveste timpul pana la tine... cuvintele curg, priviri rasar, cer imbraca in albastru orizont, parfum inmiresmeaza traire... sarutam in pas schiopatand pana la intalnire, aceeasi glie... simt in ea nemurirea.''

duminică, 4 decembrie 2011

Decembrie nebun

A nins acum un vals Acelasi ca al intalnirii noastre Cu clipe de atunci acum. E iarna, frunze nu mai sunt, E doar ciresul cu parfum Doar ca e nins De noi in amintiri De un decembrie nebun. Ninge pe ciresii goi Ce-au inflorit doar pentru noi Ninge ca-ntr-un vals si cu argint Aduce clipele de-atunci acum Dar nu mai e decat ciresul cu parfum Si- dragoate ce-asteapta Sa vii ca-n iunie, chiar daca E un decembrie nebun...

InGerul de-afara

E noapte, e frig, e zapada...
Chipul tau sclupatat e
In oglinda inghetata,
Te vad cand adio,
Pe buze-mi soptea.

Vii acum, cand totul era...
Aici in prima zapada,
Ma-nvalui in vise de iarna,
Stele sclipesc iubire sa-mi vada
Zambetul tau e si-n gerul de-afara.

Al iuniei parfum





Vei reveni intr-o zi
Pe acelasi drum,
Al timpului,
Al primului sarut

Vei reveni intr-o ai
Pe acelasi drum
Cu raze de lumina
A ochilor ce s-au vazut.

Vei reveni intr-o zi
Pe acelasi drum,
Al iuniei parfum,
Al glasului iubirii.

Vei reveni intr-o zi
Pe acelasi drum,
Voi fi sau nu,
In umbe sau parfum?

joi, 3 noiembrie 2011

Vis cazut

Valsul serii coborate
In tacerea unde,
Zborul meu cu aripi frante,
A cazut in lume.
Cu un strigat de durere
In mocirla e cuprins,
Nu intreaba de ce, unde?
El intreaba de un vis...
Ploaia cade,incet spala
Mocirla cu ce-a fost scris,
Mai ramane doar o rana
Sa nu uit ca te-am iubit...
Sa nu uit ca am invins
Visul meu cu doruri multe
Ce tot timpul tu l-ai scris.

Valsul serii coborate
In tacerea unde
Zborul meu cu aripi frante
A cazut in lume.

luni, 31 octombrie 2011

chip de toamna

Cantec de dor, tristetea-mi coboara
cu vantul usor... Luna cu jale
asculta versul tarziu


si toate traiesc
pacatul iubirii din ruga de seara...

Mirosul furtunii ma inconjoara
ca tunetul greu privire-ti ma doare.
Frunze cazute calcam in piciare
sperante-mi pierdute in frica se omoara
Totul se scalda-ntr-o toamna amara.

Lacrimi au plans pe fata-mi uscata
cu sufletul greu astept ploaia sa cada.
Pamantul e viu, cu moartea se zbate
E atat de tarziu astept si ascult cum
Toamna i-si canta elogiul mut...

duminică, 16 octombrie 2011

azi eu, maine cenusa

Intr-o zi cand voi putea cuprinde muntii si voi fi si peste mare, cand voi urmari soarele fara sa mai fie noapte si voi urmari si luna fara sa mai fie zi...
Intr-o zi cand voi putea dansa cu fluturii si voi ajunge la nori patrunsa in valsul vantului inconjurata de petalele florilor cu parfum de infinit, voi privi de sus oceanul si mi se va parea cat o lacrima de dor...
Intr-o zi cand ploaia imi va spala pacatele dragostei purtandu-ma in adancul pamantului pentru cel mai mare intuneric ca apoi sa fiu roua diminetii acolo unde doar raze de soare ajung.
Intr-o zi cand doar catifeaua trandafirilor iti va mai aminti sarutul meu,cand doar vantul va mai sti mangaierea mea, cand doar umbre si iluzii te vor mai imbratisa,cand doar sufletul vei mai putea sa mi-l tii in palme...
Totul va fi atunci cand carnea aceasta, ce se tine acum asa strans de viata, va deveni cenusa...
Acum, unde ti-e pasul?
Eu sunt aici!
Te astept cu dragostea si-o carte!

marți, 27 septembrie 2011

noi in maine...




In raze de soare ma simt
ca-n prima ta imbratisare...
Acum cerul senin ce peste pleoape imi cade,
nori s-au gasit lacrimi in ploaie.
Vantul si el cu soaptele tale
duce o frunza-n din copacul ce moare,
ca sufletul meu cade si ea
tot la piciarele tale...


Iti sunt un zambet din privire


cand pasul ti-l indrepti
in marea amintire
ce-a fost o clipa si acum e
un infinit in tine...
si viata trece fara rost
cu temeri nefiresti...
spre timpul nostru-n maine.

vineri, 23 septembrie 2011

zbor spre vesnicie

Pe drumul unde viata
c- un nume ma petrece
printre figuri de portelan
si -o lume atat de rece,
din toate eu imi i-au
un gust de tine
si acuma sa ma destram
cu timpul ce- a ramas
in zbor spre vesnicie.

In linistea cuprinsa
Plangand spre taina noptii
in glas de nebunie,
Trezit din visul sortii
intreaba cu durere
"de ce sa pleci acum?
ce mult eu te-am iubit
de as putea sa-ntorc
p- acelasi drum

O frunza ruginita
si viata mea e scrum
Cu pleoapele inchise
Acelasi vis nebun,
De as fi fost atunci
Raspuns in rugaminti
Din lacrimi-lei sfinti."

luni, 19 septembrie 2011

iluzii cu masca de fericire?

M-am nascut cu totul incarcat cu dorinte de fericiri supreme, in fiecare zi mai faceam un pas pentru fericire si placere... acum imi dau seama ca nimic nu e al meu, nici macar mana cu care scriu aceste cuvinte, totul e al destinului... el vine, ma loveste, lasa vulturul de dor sa vina sa mai manance putin dintr-un prometeu al sufletului... atunci experienta vine si ma invata ca fericirea si placerea sunt iluzii, himere... durerile sunt reale, suferintele sunt adevarate trairi. Atunci, cel mai bun lucru de pe pamant ar fi o viata fara suferinta sau durere dar daca nu macar cu cat mai putina. Atunci am certitudinea ca prezentul este cel care conteaza, restul poate sau nu poate fi in mai multe variante, viata este si ea pana la urma un prezent mai mare. "inteleptul nu aspira la placere ci la absenta suferintei." Aristotel

vineri, 16 septembrie 2011

gand de noi in gand de tine

Tu esti si tot ce sunt este...





prin tine. Esti atat de departe... mereu te chem sa vii. Tu vii, iubirea mi-o soptesti prin versuri eu le primesc ca pergament, ca o comoara. Iubirea ta... e vis gasit adevarat. Atunci te-adun din clipele de noi, de tine le retraiesc si te traiesc adevarat.Sa nu ma lasi cand tot ce sunt ti-am dat.
Timpul? Daca ar fi fost... daca ar mai fi? Stiu ca a fost si o sa fie atat cat stelele vor fi sa ne sopteasca sa duca si sa aduca ganduri la noi pentru amandoi, la tine cand e zi la mine cand e noapte.
Viata, cata mai am a mea si-a ta sa fie, alta de-o sa mai am as vrea sa o traiesc cu tine... si daca nu o voi trai pe urma ta, unde e urma ta voi sti de fiecare data, ai lasat si ai luat putin din mine, si-un gand soptit spre dimineata venit-a lacrima de dor in palma mea.

marți, 13 septembrie 2011

Pamant si cuvinte...



Ma trezesc rostindu-ti numele ca si in clipa aceea cand ai fost langa mine, imi dau seama ca nu esti aici dar vreau sa cred ca in acelasi timp m-ai chemat si tu sau cel putin te-ai gandit la mine.
Intr-o zi ne vom afisa viata si ne vom da seama ca am trait la norma, cu cat ma straduiesc mai mult imi dau seama ca nu reusesc sa fiu altfel asa ca imi permit aceste clipe de visare, imaturitate si rai, cu riscul de a fi judecata. Te voi iubi aici fara de nume, ca lumea sa nu stie niciodata... ai putea sa intelegi ca ar putea fi oricare,dar nu! Aici:< Eu sunt pamant, tu esti cuvinte! >

sâmbătă, 10 septembrie 2011

suflet in ploaie




azi, un maine... o noapte trista cu o luna scaldata in soare. O stea in dorinta s-a stins si negrul iar e mai mare... cutremur de ore ce vin secunde mute se duc, un Paler asteapta tacut si altii cu nerabdare, iar eu... trista visare.
e frig cu sufletu-n ploaie. E trista noaptea in zi, e totul alta asteptare, e totul in viata, e totul trait.

marți, 23 august 2011

Tarziu


Acum totu-i tarziu...
Te astept la-mpartire,
Doi copii insetati
Am creat o iubire.


Am mintit cand am spus
Ca, sa uit e usor.
Nu e timpul supus,
Nu e totul in zbor.


Aroganta-ti tacerea
Intr-un suflet curat.
Nu se moare usor
Pot sa-ndur indesat.


Intre viata si moarte
Te astept tremurand,
Cu dragostea toata si-o carte,
Cu pleoapele inchise, visand...

vineri, 19 august 2011

gand


Timpul... viata... noi...
cu siguranta exista undeva, noi.Acel noi, este raiul din care nu ma va alunga nimani niciodata, este acolo... in cele mai frumoase amintiri purtate de suflet.

eu




...iubeste-ma!
sunt in abisul durerii.
firmituri din sufletul meu sunt pretutindeni
iarta ma... ajuta ma..
culege mi sufletul de sub calcaiele tale
scoate ma din ghiarele pustiului
m a acoperit plumbul
ma indrept spre intuneric ,
plutind pe o mare de lacrimi
...incet ma sting

vineri, 12 august 2011

noi...




...goi pierduti in roua diminetii, plutind inafara timpului ratacim unul pe trupul celuilalt.
o lume nebuna,o zi impreuna, o usa deschisa ...
noi goi intr-o zi de-npreuna...
...goi de cunoscut pasind in misterul fiecaruia, ne cucerim centimetru cu centimetru tot ce e noi.
o zi impreuna, o usa deschisa, o lume nebuna.
noi goi  intr-o zi de-npreuna...
...goi de maine-n infinit, azi sarut spre nesfarsit, pierduti in noi.
o usa deschisa, o lume nebuna, o zi impreuna...
noi goi...



sâmbătă, 30 iulie 2011

ce este realitatea? ce este iubirea?



       Se aud pasi grabiti afara, simt ca esti tu! Oare de ce ai venit? Oare de ce te-am asteptat?
Deschid usa, te sarut... esti dincolo de cuvinte , te vad... esti dincolo din tot ceea ce scriu  acum. Buzele tale imi saruta dorinta... dorinta de aici... dorinta infinita de pana acum, in aceasta clipa ce va ramane prezenta in absentul creat de maine.
      Ti am soptit cat te iubesc,oare simti acum?oare ma auzi?... cat de aproape esti, cat de confortabil e locul tau in sufletul meu... aici poti sa visezi,aici nu vei regreta nici un risc neasumat... aici, adus de valurile oceanului,lasat in mister,intuneric si necunoscut... insetat sa cunosti, sa gasesti si sa dezlegi un mister gasind o parte de rai, atat cat ii vei permite sa fie rai. Inchide bine ochii, da jos armura de otel creata de trecut,lasa te purtat pe brate de dragoste!(Nu vreau sa te scot din realitatea ta!) Sa nu iti fie frica, te poti intoarce in orice clipa in lumea ta (acolo unde eu cred ca esti ), in realitate! Eu te voi astepta sa revii oricand vei vrea in locul tau confortabil din sufletul meu de unde nu ai plecat nicodata.. si nici nu vei pleca. 
    ...a inceput sa ma atinga cate o raza din fericire de cate ori citesc o litera din trecutul ce il lasi pe hartie,am inceput sa numesc fericire ceva ce cunosc atat de putin, dar... ma duce in stari euforice!Te vreau cu o frica innebunita de dragoste si cuprinsa de inocenta fiecarei clipe ce stiu ca o sa dureze o vesnicie!In ochii mei salbatici de dorinta poti vedea neputinta mea de a intelege realitatea, cuprinsa in trecut si viitor!Pe buzele mele uscate de setea cu care te sarut in fiecare moment poti vedea cea mai coplesitoare forta de a ma tine in prezentul ce trece in infinitul ce il am pentru tine... in speranta ca mainile mele vor imbratisa trupul tau fierbinte asa ca si acum, vibrand de emotie... ducand momentul in vesnicie.
     Neabordand speranta, datorita lantului ce ma tine legata de realitatea ta ma intreb in maturitatea mea daca exista o nebunie mai mare decat aceasta!Am sa ma strecor printre realitatile timpului si am sa fur o speranta, aceea de a nu fi sigura de ultima parte a nebuniei!Nu am regretat nimic niciodata, acum stiu sigur ca as fi regretat sa nu te fi cunoscut pe tine... pana la urma, marele meu:secret,  necunoscut! Da, a ars dorinta in mine de a te vedea,de a ma aseza la tine in brate fara sa vreau sa las rani in suflet,de a te saruta, alinta, mangaia  si noi apoi purtati de valul salbatic al nebuniei sa facem dragoste pentru prima si ultima data... fara sa ne mai intrebam: ce este realitatea? ce este iubirea?

vineri, 22 iulie 2011

Te simt cum revii de departe


Te simt cum revii de departe,
Te caut in orice ma cheama.
Ma doare privirea ce nu e aproape
De ochiul trist ce-o aclama.     

Pierduta-n amintirile-albastre
Vad norii negri cum se aduna,
Pe cerul fericirii noastre
Timpul acum e furtuna.

Vin clipele noastre, tot una
Vii si fierbinti ca si-atunci
Cand timpul era numai una
Iubire in noi si noi in sarut.

...



Pierduta-n departari nesfarsite,
Sufocata de-o lume nebuna,
In viata de somn ce m-ascunde
Credeam ca ma tii tu de mana.

Revin cu singuratate,
Ma vad ca fiind nicaieri
Risipita spre stele,
Imi caut speranta.
 
Imbatata de tine cum sunt,
Dau cu piciorul spre soarta
Mai scriu un vers dezbracata.
Iau camasa de saten ,
        te urmez viata.

Acum




Ma aduci desculta si plina de vise
Ma cauti in suflet, in ceea ce simti,
Aici sunt cu tine si-n lungi rugaminti.
Ma dezbraci de trecutul ce-l am eu...
                                          Cu mine.
                                    
Aud cum ma chemi si nu am un nume
Langa tine sunt, acum cand nu exist;
Tu stii sa asculti, cand nimeni n-aude.
Te vreau si ma vrei.Da, sunt aici.


Hai sa ne iubim, sub cerul plin de stele,
Sa ne-ametim de dragoste si sete,
Sa ti-amintesti ca m-ai tinut in brate,
Atunci cand voi ramane... rece.

sâmbătă, 9 iulie 2011

Pentru aceluia carui ii sunt cuvinte...


Ridica-ma spre cer
in noaptea-ti grea,
lasa-ma intr-o stea,
atat iti cer.

Sa nu mai fii pamant,
sa nu mai fiu doar gand,
sa nu mai fiu iara
in zambet de ceara..

Lumina sa-ti fiu
atat de aproape,
sa nu ma mai cauti
pe-ntinsele ape.

Cand noaptea se lasa,
o stea luminoasa
patrunde-ti in gand
lacrima-i si cuvant.

Din verdele-ti cad
in negru dinvin
in versu-ti raman
un gri sinonim.
         

joi, 7 iulie 2011

...un azi tesut in amintiri


   Dorinta noastra nebuna, asterne timpul pe o patura de infinit ce schimba clipe in sete de sarut, aici in vesnicia mea de asteptare.
   Aud ceasul.Are un ticait putin deplasat, pentru nervii mei ascunsi dincolo de dorinta,  frica, nesomn si atat de multa singuratate. Privesc secundele, imi amintesc de fetita de la radio care spunea ca viata mea se masoara in ani si viata ei in  jumatati de ora. Atunci credeam ca viata mea se numara in ani, avea dreptate, acum vad ca fiecare secunda lasa urme in spatele ochilor mei caprui, pierduti in iluzii verzi. Da! In mintea mea vin imagini si se trag mari semnale de alarma. Ce-mi voi face cu sufletul acesta tomnatic daca nu vei veni ?
   Toata roboteala de dimineata a durat cateva minute,in schimb lungi au fost tigarile si multe au fost gandurile .Nu vreau sa fiu singura azi.Taxiul ma asteapta afara. Ochelarii imi acopera partial fata,e bine. Nu vreau sa se citeasca numele tau in ochii mei, nu vreau sa te expun tuturor, mi-e atat de frica de azi si de azi in maine.
  Sunt inconjurata de cei dragi, mi se ofera afectiune, iubire caldura si multa cafea asa cum imi place mie! Ei inseamna mult pentru mine si totusi nu au reusit, ii iubesc si totusi nu au reusit sa te scoata, sa te fure catusi de putin din gandul meu. Orasul este atat de frumos de obicei si totul atat de monoton astazi, arhitectura, culoarea, inaltimea, strazile, s-au hoatarat sa nu se lase azi in fata ochilor mei, s-au hotarat sa nu iasa afara astazi pentru mine. Pasii mei calca locuri multe, urechile asculta, gura vorbeste si totul e atat de strain.Eu in tot acest timp te construiesc pe tine, te asez in peisaje colorate uneori, alteori gri.Te acopar cu aur sau te imbrac cu mine.In fiecare clipa vad cum te sarut pentru prima data.Sunt atat de aproape de noi incat nu mai conteaza nici macar ca am uitat sa imi cumpar tigari.
    Noaptea se lasa incet, ba chiar mai greu ca niciodata, stiu ca in jurul orei 1,00 vei ajunge.Mai anuntat ca vii, esti in drum spre mine, intre timp imi scrii versuri sa treaca timpul mai bine si pentru mine si pentru tine.

miercuri, 29 iunie 2011

vocea ta... fericire


-Ce faci?
-Ai ajuns?
-Da!
     Am toate motivele sa indepartez toate gandurile care te indepartau de mine cu toate ca nu stiu daca te voi vedea.Ce bine... ce bine ca esti mai aproape.Sufletul meu traieste acum fericire, trupul vibreaza la sunetul vocii tale fierbinti.Oare vei veni?Oare nu am asteptat destul?
    Au fost doua ore in care mi-ai spus cat de mult vrei sa treci peste toate sa poti veni sa ma vezi.Daca nu vei veni?Dar... daca vei veni, oare cum va fi?Maine...  maine voi sti daca vei ajunge sau nu, daca te voi vedea sau nu.Cata emotie ma cuprinde! Pfff... de ce este dragostea atat de puternica chiar daca nu te-am vazut niciodata, nu ti-am mangaiat chipul niciodata,nu ti-am simtit sarutul si imbratisarea.Cuvintele... atat de puternice, vocea... atat de iubitoare, fotografiile... atat de aproape si prin tot ce ne da stiinta sa traim o dragoste atat de profunda... e asa frumos la tine in suflet! Visam si respiram aceeasi intalnire de atata vreme, atat de aproape acum si timpul a uitat sa se scurga in maine! Astept si traiesc fiecare clipa gandindu-ma cum iti voi cuprinde chipul in palme, te voi imbratisa cu dragoste si te voi saruta cu sete! Adorm cu gandul la tine, adormi si tu oglindit in  
visul meu, ce bine te simti aici.
    Pieduta printre cearsafuri, mangaiata de soare ma trezesc. Putin rusinata de razele sale fierbinti  apuc rochita grabita sa imbrac goliciunea.Timpul... oare cat e ceasul, imediat ar trebui sa ajungi.Telefonul arata ora 7.13 ceasul arata ora 7.13 nu este posibil, abia la ora 4 cred ca am adormit. Mai bine deschid televizorul sa vad ora exacta, poate... poate s-a intamplat ceva si s-au defectat toate.Da... este ora 7.12 la televizor! Dimineata in toata puterea cuvantului.El imi spunea odata ca dimineata poate fi oricand, oricat as incerca sa dorm nu reusesc acum. Cafeaua amara si pachetul rosu de dunhil sunt aici, am tot timpul grija sa imi fie tigara aproape,el uraste atat de mult acest viciu incat a renuntat sa fie in locurile publice pentru ca se fumeaza si mai mult, a fost la mars impotriva fumatului.
    Emotia ma cuprinde acum si mai puternic, nu pot sa ma gandesc la altceva decat ca azi este posibil sa il vad.Cum va mai trece si azi fara tine cand timpul a uitat sa se scurga...

luni, 27 iunie 2011

farama de fericire


  In clipa urmatoare i-au telefonul in mana, rog Universul sa fie un mesaj de la el. O stare de fericire ma cuprinde, farame de neliniste se strecoara in mine. Trebuie sa citesc mesajul, trebuie sa imi adun puterile sa vad ce imi spune, sper in continuare sa fie un mesaj de la el. Acum... sa imi fi scris acum? Nu a mai dat un semn de viata de sase zile. Inchid ochii... trag aer in piept.Imi vin in minte cuvintele lui Woody Allen Viitorul ma intereseaza foarte mult: e locul unde am de gand sa imi petrec urmatorii ani din viata. 
  Cu sau fara tine stiu sigur ca voi merge mai departe.Sufletul? Nu cred ca stii cat de confortabil te-ai asezat in sufletul meu.Nu cred ca stii ce putere ai asupra viitorului.Da! Sunt constienta ca nu ne vom trai vietile impreuna dar, este vorba despre aceasta intalnire cu putere imensa.
 Da, mesajul! Este de la EL ! 
   Cat de bine ma simt, orice ar scrie stiu ca este un mesaj de la El! Cata fericire, Immanuel Kant spune ca Fericirea este starea unei fiinte rationale in lume,careia, in intregul existentei ei, totul ii merge dupa dorinta si vointa, si se bazeaza de pe acordul naturii cu intregul ei scop, precum si principiul esential de determinare a vointei ei. Oare cate definitii ale fericirii exista? Azi pe Pamant sunt aproape sapte miliarde de oameni (6,973,827,125 si este in crestere) fericirea se poate defini in aproape sapte miliarde de feluri pentru aproximativ sapte miliarde de motive.Eu sunt fericita acum pentru un mesaj de la el .
  Are o decalare de 12 ore...  eu, cu siguranta nu mai stiu scrie acum. Sunt intr-o stare euforica.Poate as putea sa vorbesc.Cu vocea incarcata de emotie, cu sufletul plin de fericire astept un alo, de la celalalt capat al misteriosului prezent.
El: -Alo!
Eu:-Buna! Sunt eu!
                      

vineri, 24 iunie 2011

parfumul asteptarii...


I  Mirosul tusului proaspat ma duce in lumea creata de Guillaume Musso din romanul Vei fi acolo, sunt incantata de ceea ce citesc... totusi, fiecare secunda lasa urme de plumb pe fata mea uscata de dorinta.Este ora 23,00 trebuia sa fii aici.
   Sunt singura,o durere ascutita imi sageteaza trupul.Suferintele vor inceta cand va inceta si speranta,auzisem eu aceste vorbe.Incep sa smulg din suflet farame de speranta... acum doare si mai mult.La naiba! Sterg repede o lacrima sireata.Ma ridic de pe perina plina de ganduri... poate nu va mai fi atat de greu.Aprind o tigara,ultima din pachetul negru de Dunhill.Tocurile sandalelor deranjeaza ,hainele deranjeaza.Acum e mai bine!Trec cateva minute pana cand realizez lipsa luminii data de lumanare.Este ora 23,21 dorinta mea nebuna asterne clipe pe-o patura de infinit ce schimba timpul in sete de sarut.Mare curaj! Am indraznit cu adevarat sa mai cred in dragoste! Am indraznit cu adevarat sa te vreau!Eu, o lacrima intr-un ocean!Nu am crezut niciodata ca timpul trece atat de incet.Oare cine esti tu?Oare de ce te astept?Norii negri s-au asezat confortabil.Oricum nu mai am de ales,poate o sticla de vin... nu! Mai bine ca nu!
  De sase zile nu ai mai dat nici un semn, se putea intampla orice!Ma gandesc la ultimul e-mail :

 Tine-ma-n brate... iubeste-ma!Lasa -ma sa alunec pe pieptul tau fierbinte,pe palmele uscate de dorinte... ca o iluzie, naluca,mister ce sunt in prezent!Iubeste-ma fara cuvinte, saruta-ma potolindu-ti dorul si setea de dragoste!Alunga gandurile si lasa-te purtat in sufletul meu... umple-l cu tine... i-a fost atat de dor !Te privesc... ma pierd in jocul dragostei noastre,esti bataia inimii mele!Iubeste-ma! nu vreau sa-mi spui nimic,vreau sa simti sufletul meu hranit cu tine!Pluteste in marea iubirii mele ca o corabie dusa de vant in oceanul ce ne-a despartit trupurile incarcate de dorinta!Asculta-mi linistea salbatica,priveste-ma cum ard in mainile tale,hranidu-ma din raiul ce mi-l oferi!Zdrobeste-mi nelinistea sufletului salbatic de dorinte!Primeste-ma-ntr-un colt de suflet,asculta-mi inima... o lacrima impletita in dor cade in palmele tale risipindu-se intre noi, ajungand in rai!
   Mi-ai lipsit atat de mult,fara sa stiu ca existi! vreau sa adorm in palmele tale, sa ma trezesc zambind doar pentru tine si prezentul in care ma aflu!
  Cat de naiv imi e sufletul!Cat de repede il sfarma asteptarea!Din toate maruntaiele izbugnesc tipete de panica ce le aude doar abisul durerii in care ma afund.Poate ai fost deranjat de ultimele e-mail-uri:
I.       Din cate imi amintesc azi ar fi trebuit sa ajungi in tara, sper ca ai ajuns cu bine! Abia astept sa te vad!
  Eu sunt relativ bine, avand in vedere ca tu esti singura mea bucurie din ultima perioada! Am vrut sa iti comunic ca am inchiriat apartamentul din Cluj-Napoca, cel despre care ti-am vorbit.L-am inchiriat pentru duminica-luni. Nu ne mai ramane decat sa ne vedem si sa ajungem cu bine la Cluj, Adresa exacta nu o am inca dar am sa ti-o dau duminica, pentru ca eu duminica ajung la Cluj, voi merge la apartament si te voi astepta acolo pentru ca din cate am inteles vei ajunge destul de tarziu.Am sa iti mai comunic numarul meu de telefon inca o data. Astept sa ma suni cat mai curand sa imi spui daca iti convine cum am procedat.    
   Te sarut si te astept cu dragoste!
 II.        Inca mai astept sa ma suni, ma imbratiseaza o mare de neliniste care prin valurile ei imi ineaca sufletul cu milioane de intrebari...   oare vei veni? oare ai ajuns? oare esti bine? oare esti real? oare esti o iluzie? citesc apoi e-mail-urile care ma indreapta spre tine, aruncandu-ma in cuvintele scrise cu suflet, ele imi dau speranta sa cred, sa sper, sa merg maine pentru a te vedea. Eu, voi fi acolo! Tu, vei veni?
                  Este ora 23,30 suna telefoul... am primit un mesaj!

joi, 23 iunie 2011

un departe,atat de aproape...


        Sunt clipe venite de nicaieri, pe care le-ai asteptat tot timpul nestiind cand vor veni... nestiind cine le va aduce, nestiind cu cine te vei contopi in ele... 
        Afara ploua.Parca cerul m-ar plange pe mine... Pixul metalic e mai usor decat orice farama de suflet.Lumina trista data de lumanare ma ajuta sa gasesc carnetul.Ma intreb ce sa scriu cand nu mai stiu sa scriu,oare cuvintele sunt atat de naive incat sa scrie ce simt?Un amalgam de intrebari se invart,transformand prezentul in gri-sinistru.De cand am aflat ca existi am asteptat acest moment.Totul se transforma iar in alta intrebare: Oare vei veni?

sunetul tacerii


sunetul tacerii mele...