prin tine. Esti atat de departe... mereu te chem sa vii. Tu vii, iubirea mi-o soptesti prin versuri eu le primesc ca pergament, ca o comoara. Iubirea ta... e vis gasit adevarat. Atunci te-adun din clipele de noi, de tine le retraiesc si te traiesc adevarat.Sa nu ma lasi cand tot ce sunt ti-am dat.
Timpul? Daca ar fi fost... daca ar mai fi? Stiu ca a fost si o sa fie atat cat stelele vor fi sa ne sopteasca sa duca si sa aduca ganduri la noi pentru amandoi, la tine cand e zi la mine cand e noapte.
Viata, cata mai am a mea si-a ta sa fie, alta de-o sa mai am as vrea sa o traiesc cu tine... si daca nu o voi trai pe urma ta, unde e urma ta voi sti de fiecare data, ai lasat si ai luat putin din mine, si-un gand soptit spre dimineata venit-a lacrima de dor in palma mea.
A luat doar putin?
RăspundețiȘtergereeu cred ca a luat o buna parte din tine . . .
Oricum frumos!
mda...scrii frumos si pui cuvintele atat de bine incat pare totul desprins dintr-o poveste
RăspundețiȘtergereda , a luat totul si asta este cel mai frumos...
RăspundețiȘtergereda,este o povestea. A mea in lumea fara el, unde doar el exista...
RăspundețiȘtergere