marți, 13 septembrie 2011

Pamant si cuvinte...



Ma trezesc rostindu-ti numele ca si in clipa aceea cand ai fost langa mine, imi dau seama ca nu esti aici dar vreau sa cred ca in acelasi timp m-ai chemat si tu sau cel putin te-ai gandit la mine.
Intr-o zi ne vom afisa viata si ne vom da seama ca am trait la norma, cu cat ma straduiesc mai mult imi dau seama ca nu reusesc sa fiu altfel asa ca imi permit aceste clipe de visare, imaturitate si rai, cu riscul de a fi judecata. Te voi iubi aici fara de nume, ca lumea sa nu stie niciodata... ai putea sa intelegi ca ar putea fi oricare,dar nu! Aici:< Eu sunt pamant, tu esti cuvinte! >

Un comentariu: