In raze de soare ma simt
ca-n prima ta imbratisare...
Acum cerul senin ce peste pleoape imi cade,
nori s-au gasit lacrimi in ploaie.
Vantul si el cu soaptele tale
duce o frunza-n din copacul ce moare,
ca sufletul meu cade si ea
tot la piciarele tale...
Iti sunt un zambet din privire
cand pasul ti-l indrepti
in marea amintire
ce-a fost o clipa si acum e
un infinit in tine...
si viata trece fara rost
cu temeri nefiresti...
spre timpul nostru-n maine.
Poezie! Frumos si blogul!Succes pe mai departe!
RăspundețiȘtergerePoeţii sunt aceia care poartă în loc de bijuterii lanţuri
RăspundețiȘtergereLanţurile sunt pentru ei o încercare de a-i lăsa pe
ceilalţi liberi,
Pentru că mulţi sunt imbecili,
Ei adesea cred că
poeţii chiar trebuie ţinuţi în lanţuri.
foarte frumos spus cu cuvintele tale, esti un adevarat poet ! iar eu sunt prea mica in lumina ta si ma simt coplesita de incurajarile tale, multumesc mult !!!
RăspundețiȘtergereIn poezie si arta talentul ne face egali! Il ai sau nu il ai!
RăspundețiȘtergereHello! this blog is very good! Pictures you have in your blog are beautiful...Un saludo
RăspundețiȘtergereLa multi ani,Adeee ,puiule!
RăspundețiȘtergereTE IUBESC:*
<3.
big big hug >:D<